Thursday, April 9, 2009

Pleaca.

Sunt rea, rece, dezamagita, ranita.
Ai pus punct; nu l-am vazut sau am refuzat sa il accept. In timp, am ingrosat singura punctul; nu a putut si nu poate fi sters; nu va fi sters, il voi vedea. E acolo.
Acum te intorci. Nu sunt o jucarie. Si nici nu am chef de jocuri. Ne-am jucat destul. Suficient. Daca tie ti-a placut, afla ca mie nu.
Poti sa ma consideri o straina. Am ajuns sa fiu asta cu ceva timp in urma.
Acum.. lasa-ma sa fiu fericita. O merit! Iar tu.. tu nu ma meriti! Asa cum esti acum.. nu, nu ma meriti!
Sunt eu, aceeasi, copila, vesela, mereu cu zambetul pe buze, cu aceeasi incredere in ceea ce se intampla in jurul meu, mereu galagioasa; imi place sa mi se faca observatie si sa rad pe sub mustati. Ma bucur de aceleasi sentimente, apreciez din nou lucrurile pe care le credeam... urate, ratate, pierdute, pierdere de timp. Adorm zambind si ma trezesc zambind.
Totul a trecut. Pentru tine nu exist.
Ba nu! Nu exist.
Pentru mine, nu existi. Noi nu mai existam.
Nu! S-a terminat; tu ai ales..
Te-ai jucat suficient, cand ai avut chef, iar atunci cand te-ai plictisit m-ai lasat sa ma prafuiesc, aducandu-ti aminte de mine din cand in cand.
Se pare ca ultima oara ai uitat de tot de mine. Praful s-a depus intr-un strat prea mare. Nu te-ai mai intors sa ma iei de acolo. Sau ai facut-o.. tarziu. Altcineva l-a sters in locul tau.
Ai zis ca regreti totul. Acum brusc nu mai regreti?
Aaa... nervi.. da da.... da si eu sunt la fel de lipsita de calm si rabdare; prin urmare, incep sa ma enervez.
Ba da, sunt si rea: cu tine! Rece cu tine, dezamagita si ranita de tine.
Inceteaza sa ma mai strigi asa. Nu mai sunt a ta. As vrea sa pot sa spun ca regret, ca te urasc, dar nu pot. Eu nu sunt.. tu.
Doar.. lasa-ma sa fiu fericita, vesela, nerabdatoare, enervanta, cu zambetul pe buze, iubitoare, calda. Lasa-ma sa ii ofer iubirea lui.. pentru ca merita.
Daca vrei sa ma urasti, fa-o. Ai facut-o de atatea ori.. m-am obisnuit. Numai pleaca; uita de locurile mele preferate, uita de ceea ce ma inveselea cand eram trista, uita de ceea ce faceam cand eram ranita, uita de ceea ce imi placea, ceea ce ma facea sa zambesc sau sa plang. Uita sa ma tii in brate. Uita sa ma sustii cand am nevoie. Nu ai mai facut-o demult. Trebuie sa fi uitat pana acum.
Nu conteaza! Doar uita de tot ce are legatura cu mine.
Nu mai are rost. Noi nu mai avem niciun rost.
Pleaca, nu imi mai tulbura linistea; te rog sa nu mai vii oriunde stii ca sunt.
Prea tarziu sa ma sustii sau sa imi stergi lacrimile.
NU! Nu vreau sa aud asta.
Am spus ca nu vreau! Prea tarziu.
Ajunge!
Pentru ca sunt ranita.. pentru ca sunt dezamagita.
Nu incerca sa ma mai intorci din drum.
Pleaca si lasa-ma.. lasa-ma sa fiu fericita!

No comments:

Post a Comment