Post-mortem.

Isi ridica pleoapele grele de lacrimi. Acum paseste incet, nu vrea sa deranjeze pe nimeni. Fluturii zboara in culori sub cerul de culoarea pijamalelor intacte. Aripile frante zac intr-un colt, de cateva luni uitate. Sufla. Praful o raneste si da inapoi. Nu renunta. Ele o vor ajuta sa zboare din nou. Nu plange; stie ca lacrimile din trecut sunt taria ei din prezent. Si lacrimile nu ii vor mai aduce ceva inapoi. Linistea locului o enerveaza; dar ramasese singura de mult timp. Podeaua nepasita de ani buni scartaie si singuratatea o sperie. Peretii reci o gonesc, usa deschisa la perete o indeamna sa plece cat mai are timp.
A fost un somn lung. Deschide geamul cu greu. E primavara din nou si totul schimbat. Sentimentele o regasesc; amintirile o napadesc si priveste inapoi. Nu poate sa accepte sau sa treaca peste, zambeste monoton, isi lipeste aripile la loc si .. pleaca unde ar fi trebuit sa plece inca din ziua aia, cand s-a blocat in fata masinii. La pamant rapusa, a vazut cerul mai clar ca niciodata.
Atunci a zambit fara speranta; vantul a strapuns-o si a inchis ochii speriata de un albastru crud.
Acum a gasit curajul de a-i deschide. In lumina isi recapata stralucirea si aripile proaspat slefuite isi iau zborul.
Unde?

Lumea prin ochii unui copil.

Tu ce crezi ca e in spatele cerului?
Nu stiu..
Eu cred ca e alta lume.
Pai este o alta lume.
De unde stii?
Pai mai sunt atatea planete..
Pai lasa ca ele sunt sub cer. Toate stelele si toata galaxia sunt sub cer. Dar deasupra lui, oare ce e?
Mda..
Cand eram mica imi imaginam ca noi oamenii si toate blocurile, strazile, masinile, tot, tot, tot, suntem niste piese de Lego si un copil mare, mare se joaca cu noi. El ne adoarme, el ne da sa mancam, el ne imbraca. Dar el e mare, asa ca Gulliver in tara piticilor stii?
Da..
Auzi?
Da.
Dar daca pamantul e rotund, atunci si cerul e tot rotund?
Pai, da.. sau poate e patrat.
Crezi?
Da.
Bine, si atunci ce e dupa cer?
Dumnezeu cred.
Pai si Dracu’ unde e?
Sub pamant, nu?
Nuu, nu are cum sa fie acolo! Sub pamant inseamna in interior de tot. Nu e acolo. Cred ca e sub cer, adica sub latura de jos, ca ai zis ca e patrat nu?
Da, da! Acolo e!
Pai si dar cum naiba.. daca Dracu’ merge asa pe latura si apoi urca pe langa inaltime..
Ajunge in Rai!
Dar el nu sta intr-un cazan?
Eh sta in cazan, nu sta in niciun cazan!
Pai nu prepara tot felul de substante?
Ce substante? Ii arde pe pacatosi. Asa ca mine.
Lasa ca tu vii in Rai cu mine.
Eh, crezi ca e asa usor?
Lasa, ca iti pun eu o pila buna, o sa vezi!
Da?
Da!
Bine!
Stii in ce e imbracat Dumnezeu?
Nu, in ce?
Pai are o haina luuuunga si larga. E alba. Si cred ca pe alocuri are niste nunate de mov.
Mov? De ce?
Nu stiu, asa cred eu. Si e mare, inalt, puternic. Are barba alba si nu foarte lunga. Si parul lung, ca de rocker asa. Dar ma intreb de ce e descult..
E descult?
Da.. oare nu are bani sa cumpere de incaltat? Sau e prea cald in Rai?
Poate nu are nevoie.
Poate.. daca sta pe cer.. peste nori, nu are nevoie. Cred ca Dumnezeu e fericit.
De ce crezi asta? Uite, sunt atatia oameni rai in lume.
Da, dar El i-a creat. Inseamna ca a vrut. Asa cum ne-a creat, are puterea sa ne distruga.
Pe toti?
Pe toti, da.. dar nu vrea. Daca vroia, o facea, nu crezi?
Pai dar sunt multi oameni nevinovati.
Dar El ne-a creat ma! Suntem ai Lui. Copiii Lui. Suntem toti frati. Unul pentru toti si toti pentru unul.

We love YorkU.

Intrebare: Iti place la York?

La initiativa a trei oameni (Gillian Fajertag, Mirna Thomas, Lisa-Anne De Buono), s-a creat “locul”, pagina, grupul. Etc, unde noi (ai lui YorkU) ne impartasim trairile, experientele mai mult sau mai putin obisnuite traite la YorkU, evident. Dragut, zic.

Claudia (adica eu) a vazut miercuri la Blueberry Hill, la toaleta fiind si spalandu-se pe maini (detalii), o fata. In oglinda o vede pe tipa intrand. Nimic neobisnuit pana cand i-a zarit paharul de bere din mana. Inteleg ca era St. Patrick’s Day(=toata lumea in campus era beata), dar ce doamne iarta-ma facea fata aia cu berea la baie? Se cam clatina, i-a luat ceva timp pana a intrat intr-una dintre cabine?! A asezat paharul pe bazin si.. ma rog, Claudia a iesit din baie. Cateva minute mai tarziu o vede si pe tipa iesind. Parca scotea flacari pe nas. Se uita cu atat ura la ea. Ahhh, era (tot) cu paharul de bere, la fel de plin. De ce se uita urat la Clau? Sau poate avea un defect si de fapt nu se uita la ea?!?!
Later Edit: Sergiu: Ehhh, poate vrea sa bea o bere in timp ce se ****.

Barbara ne marturiseste cum marti, in casa scarii la Bethune, zareste un.. prezervativ! Folosit! Desigur, este de admirat faptul ca studentii se protejeaza. A venit primavera. In camera deja e mult prea cald “for science”.

Laura Lamaie Lemon, a ramas socata in Februarie cand a vazut “o fata incaltata in pantofi de piele cu cele mai inalte tocuri realizate vreodata si cu.. fundul –atarnand- in toata splendoarea lui pe sub fustita ei.” Hey, Laura, trebuie sa fii pitzipoanca sexy tot timpul. Pentru asta nu exista sezon rece. Acum ca a venit primavera, watch out! Poate o vezi naked, pe undeva prin campus.

Indreptandu-ne un pic atentia si catre tehnologie, Nicholas ne-a vorbit despre “specimenele perfecte” pe care le detine YorkU si de care noi ne bucuram zilnic. Unul dintre calculatorele de la Scott Library nu funtiona “properly”. Mesajul pe ecran suna cam asa “Incorrect password. Number of incorrect passwords attempt: A”. Acum, nah, mie nu mi s-a intamplat sa dau peste un specimen ¡¡¡asa!!! dereglat, dar intrebare mea e: Doar unul dintre calculatoare?? Eh, Nicholas, Scott e plin de astfel de specimene.
Later Edit: Adu-ti laptopul de acasa. Sau, daca nu iti plac greutatile, mergi la Gauss Lab sau CSE Lab (cu ele sunt eu familiarizata). Nu o sa iti para rau, decat daca nu ai account :D. Ca sa nu mai pierzi timpul, iti spun ca nu-ti poti face account decat daca ai vreun curs care necesita prezenta ta la unul dintre laboratoare.

Mda, hai sa vorbim despre bani. Mai mult sau mai putin. Kriss Sunca Bacon i-a vazut pe cei de la CUPE 3903 in Vari Hall. Kriss, nu protestau. Ar fi chiar culmea, ca dupa ce ne-au tinut 3 luni in greva anul trecut, acum sa protesteze, iar?!?!?! De fapt ei sarbatoreau: “On Friday January 29th, one year after the day CUPE 3903 was legislated back to work, the democratic committee of the union organized a small event to commemorate the one year anniversary.” Imi pare rau ca nu i-am vazut. Mi-era dor sa ma uit urat la ei si sa ii injur printre dinti.

Ibrahim se plimba prin CLH, cand vede un automat care avea geamul spart si toate ciocolatelele (except one) disparusera. Tine sa mentioneze ca el nu a luat niciuna (adica sa se jure ca el nu s-a atins de ele, de parca l-ar fi acuzat cineva). Nu stiu de fapt de ce e asa ingrijorat. In Romania, ar fi disparut masinaria cu totul. Ah si cu geamul intreg.

Anisa a vazut persoane care “se trageau” in poza in fata la Vari Hall. Era o nunta, cica. Tine sa mentioneze niste detalii: mireasa isi retusa machiajul (asa si?!), iar domnisoarele de onoare purtau rochii negre si aveau buchete de flori negre. Ok, ok! Mdeah, nunta sau inmormantare, mi-e totuna. Asadar, totul capata un sens acum.

Omar a vazut saptamana trecut un tip care arata homeless (lol, ce o fi asa ciudat; majoritatea arata asa; le place pentru ca e cool, nigger!) care dormea pe un fotoliu la Scott. Din nou, nimic neobisnuit. Cu totii dormim acolo cel putin o data. Am zis, cel putin!!! Partea amuzanta e ca tipul radea foarte tare si vorbea in somn. Ok, sunt sigura ca a avut parte de un somn profund si tare bun!

Intrebare-Raspuns: Desigur! De ce nu mi-ar placea? Avem “di tati” acolo! :D
Mai noi, au bagat in stoc pantalonasi scurti si bluzite decoltate. Cu siguranta, “examinatorii” sunt la datorie!

Draga C.,

Ne cunoastem de atata timp. Nu inteleg de ce in ultima vreme te-ai purtat asa ciudat.
Esti rece. Orice problema aveam, o rezolvam impreuna. Comunicarea era cea mai buna cale. Nu asa spuneai?
De ce imi intorci spatele acum?
M-am saturat de jocul asta. Imi pare rau. Stiu ca te-am cam neglijat. Esti suparata, nu?
Nu prea ajuta, dar stii ca imi pasa. In cate parti sa ma impart si eu? Sunt trasa in dreapta de Responsabilitate, in stanga de Maturitate, in fata de Seriozitate si in spate de Organizare. Ma duc de fiecare data dupa ele, incerc sa le urmez. Am nevoie de ele sa ma traga in sus, cand Esec incearca sa ma traga in jos. Intelegi? Dar asta nu inseamna ca te-am uitat, la naiba!

Totusi, nu cred ca sunt singura care trebuie sa fie invinuita. Tu? Cu tine cum ramane? Si tu te-ai indepartat de mine, mai ales in ultimii doi ani. Pas cu pas, pleci usor. Si eu nu te-am gonit in niciun moment!!! Sa iti aduc aminte de momentele in care te imploram sa ramai, sa nu pleci??? Te-ai intors la mine si mi-ai spus clar si raspicat ca nu ma mai vrei. Si ai trantit usa. De fiecare data. Pentru ca nu doar o data mi-ai spus asta. Te mai intorci. Nu ai plecat. Refuz sa cred. De ce nu spui nimic?
De ce il lasi pe Spate sa imi vorbeasca, atunci cand eu vreau sa vorbesc cu tine?
Astazi pareai a fi mai aproape de mine. Sa fi fost Zi si Soare de vina? Te-au influentat ei?
Nu stiu, dar mi-e asa dor de Clipe.. ce frumoase erau! Si de Timp. Era de nepretuit!

Stiu ca am facut cateva greseli, dar nu credeam ca in final avea sa fie asa. Nu le credeam atat de grave. Nu m-am intrebat niciodata cat “o sa mai tina?” pentru ca nu am crezut intr-un sfarsit. Acum ca vrei sa pleci (nu ai plecat inca, nu?) simt ca imi lipseste ceva.

Te iubesc si sunt atat de trista. Tu chiar nu mai simti nimic pentru mine?
Minte si Suflet nu te pot uita. Ochi nu inceteaza a te privi cum te indepartezi si plange. Gura urla de durere. Buza te cheama inapoi si Mana incearca sa te mai atinga, sa te prinda. Pe Picior il doare de cand a cazut la ski. Ai uitat ca nu poate sa alerge?

Cu dor,
A ta C.

P.S.: iti trimit poza cu Noi, de azi. Vreau sa iti aduca aminte de ziua asta petrecuta impreuna, de noi doua.. Copilarie!

Definitia iubirii?!

Le dau dreptate profilor de la facultate, care nu de putine ori au spus: “Wiki is garbage! Don’t use wiki.” Intuitia ma determina sa cred ca wiki inseamna acelasi lucru pentru profesorii respectivi, dar din motive total diferite.

Yes, wiki is garbage! Da, intrebati-o pe wiki si va va raspunde despre dragoste, a se intelege iubire ca “sinonim absolut”. Am intrat din curiozitate, sa vad si eu care e definitia iubirii.

"Deci nu din cauza ca esti in vreun impas existential in care iti pui la indoiala toate trairile de pana atunci?”
Ba da! Ba da, Alex! BA DA!!
Pentru ca eu insami am ajuns sa ma intreb: stiu ce e iubirea? O simt sau doar cred ca o simt? Ce inseamna de fapt? Stim noi de fapt sa iubim? Stim noi ce inseamna sa iubesti? De unde stim ca iubim daca noi nu stim definitia iubirii?
De ce ai vorbi despre iubire? Ma indoiesc ca cineva poate sa explice asa ceva in cuvinte. E ceva ce se simte, auzim in versuri. Cu riscul de a parea cliché, dar chiar “nu se exprima in cuvinte, ci se simte.” Si atunci de ce incearca unul sau altul sa o contureze cu ajutorul unor cuvinte, aparent frumoase; cuvintele le poti simti?

“Clau, nu te supara pe bietii oameni de la wikipedia care au incercat sa caute cea mai larg folosita descriere a iubirii: ei se bazeaza pe studii psihologice in care au fost intrebati cateva mii de indivizi.”
Dar ce imi pasa mie de studiile lor psihologice? Sufletul meu e rezultat al studiilor? NU! Mintea mea? NU! Sentimentele mele? NU! Ale voastre sau ale miilor de indivizi? NU! NU! NU!
In schimb studiile lor sunt rezultate ale exprimarii sentimentelor noastre, descrierii sufletelor noastre, dezgolirilor mintilor noastre!
Dar da cu rest! Rezultatele oferite de ei, raspunsurile lor nu vor fi niciodata exacte (vorbim in materie de iubire). Sufletul nu vorbeste, el simte, da? Atunci cum te astepti la vreo explicatie (logica) din partea unui amarat care, fizic vorbind, nu exista?! Sufletul, ma!
Totul se bazeaza pe niste presupuneri, care la randul lor nu au nicio baza. Pentru ca noi de fapt nu avem habar despre ce vorbim.
Nu poti generaliza ceea ce eu simt, cred, vad, ascult (a nu se confunda verbul “a asculta” cu verbul “a auzi”).
Nu sunt suparata pe “bietii oameni de la Wikipedia”, dar in locul lor la “search for love”, as intoarce “Page not found!!!!” – cu patru semne de exclamare, da!
Ei o lalaie mult prea mult pe un subiect complex, nedefinit (nu ca “termenul nu e clar definit”, nu e definit deloc!). Rezultate exacte apar intr-o stiinta exacta (e.g. matematica). Iubirea nu e o stiinta, in primul rand, ca sa nu mai vorbim de exactitate.
“Neurobiologic s-a constatat că intensitatea biocurenţilor din anumite zone cerebrale devin mai active fără a putea localiza clar un centru nervos al iubirii în creier, acest fenomen este corelat cu modificări biochimice care determină reacţiile biologice care devin tot mai intense, influenţând comportamentul, gândirea lucidă.” – de cate ori trebuie sa citesti asta ca o sa intelegi?

Sunt doua categorii de oameni: cei care cred in iubire si cei care nu cred in iubire, cea din urma fiind cea dintai cu un procentaj relativ mai mare. In prima categorie se incadreaza: oamenii care cred in iubire, dar care nu o ating niciodata; oamenii care cred in iubire si care cred ca au atins-o si oamenii care cred in iubire si care chiar au atins-o. Din pacate din ultima subcategorie, facem parte foarte putini.
Facem? Da, facem. Tind sa cred ca am atins-o.
Acum, iti dau dreptate, Alex!
“Analizand cele zise de tine... din start pot sa spun ca cea de-a treia subcategorie este inclusa de a doua.” Adevarat!
Acum.. nu pot sa-mi justific apartenenta la ultima subcategorie pentru ca.. (cu riscul de a ma repeta; lame!) nu se poate; asta simt eu si nu sunt in stare sa exprim in cuvinte. Dar vad, simt, aud.
Punct.

“Esti o fata cu un suflet complex! Cum intelegi tu fericirea? Fericire = iubire?”
O intrebare… buna! Fericirea e ca si iubirea (cica dragoste de sine, romantica, de familie, platonica, fata de Divinitate! – de acord, dar cum Doamne iarta-ma explici tu dragostea romantica? Ma depaseste). Cum spuneam, daca iubirea e de mai multe feluri, fericirea e la fel.
Fericita sunt cand iau o nota mare. Sau e doar o stare de multumire si satisfactie personala?
Fericita sunt ca a venit primavera. Sau asta e o stare de bine?
Fericita sunt ca a castigat Canada medalia de aur la hockey. Sau aste e doar o stare de satisfactie?
Probabil nu am reusit decat sa imi pun alta intrebare.
Ce e fericirea?
Desi e evident ca exista mai multe categorii, atat ale iubirii cat si ale fericirii, nu as pune semn de egalitate intre ele. Pe cat de bine se pot include, pe atat de bine se pot exclude.
E.g: El o iubeste. Ea nu il iubeste. Deci, el nu e fericit (sentimental vorbind).
E.g*: Ei se iubesc. Ei sunt fericiti (din nou, sentimental vorbind).
In ambele situatii pot fi sau nu fericiti pe alte planuri. Si? Inseamna asta fericire deplina? NU!

Du-te pe wiki, “insert” love. Si o sa vezi “Definitions”.
Oamenii astia sunt cucu, pe cuvant. Dar presupun ca frustrarea mea in ceea ce priveste ignoranta lor la adresa “iubirii” nu o sa schimbe cu nimic, nici pagina de web, nici dorinta lor de a ne ajuta a aprofunda acest subiect complicat al “iubirii” prin definitii imbecile rezultate in urma studiilor.
Iubirea e ceva mult prea firav. E tot ce pot spune. Iar ei.. o terfelesc cum au chef, dand explicatii stupide la ceea ce simt eu. Cum pot ei sa explice ce simt eu, daca nici eu nu pot?!

Mi-e frica sa dau un search despre fericire. Asa ca ma opresc.
Punct!

Sufletul unei curve.

Danseaza in cercurile de fum agresiv conturate de mintea lui bolnava care nu vedea in ea decat un simbol al placerii si al pasiunii animalice de care se descarca in fiecare noapte, mereu mai insetat.
“Nu mai pot!
Nu imi pasa! Esti aici pentru ca vreau eu, imi place mie si eu pot! POT sa te am cand VREAU pentru ca asa IMI PLACE MIE!
Ti-am zis de atatea ori sa nu mai sufli fumul spre mine! Ce crezi ca sunt eu?”
Ii taie vorba brusc.
“Nimic iubito, eu nu cred ca esti ceva sau cineva. Esti ceea ce esti fara sa cred eu ca esti si te tratez ca atare.”
Rasul lui puternic invadeaza linistea incaperii, in timp ce ea strange din dinti, adunandu-si lacrimile din coltul ochiului.
“Razi tu razi, dar sa stii ca intr-o zi nu o sa ma mai gasesti!
Eh haide, ti-am mai spus! Nu ma ameninta! Iei totul mult prea personal.
Adica eu ma dedic intru-totul tie si tu.. arrrghhhh.. personal?!?!?!
Nu, nu! Sa nu complicam lucrurile. E mult mai simplu decat atat. Eu iti ofer bani, tu-mi oferi placere. Trup iubito, asta imi oferi! Dezbraca-te! Vreau sa te vad iar!”
Dar ea nu-l mai asculta.
Isi ia blugii, bluza si haina lunga ce ii acoperi tot ce inseamna urme murdare, semne si cicatrici lasate de timp si de barbatii ce au intrat in viata ei seara si.. au iesit dimineata.
Avea ceva. Aventurile ei nocturne nu o impiedicau sa duca o viata normala, timida, izolata, salbatica ar spune unii. Parul negru, lung si ondulat, ochii de un verde crud, privirea-i timida.. toate ii dadeau aspect de papusica incapabila de a face rau cuiva sau cu atat mai putin .. ei. Cine ar fi crezut ca se vindea, oferind placeri “scumpe” asa ziselor “animale de pe langa casa omului”?
“Unde pleci? Intoarce-te! Ce faci!?
Imi pare rau. Programul s-a incheiat.
Dar nici nu..
M-ai platit sa prestez pana la ora 2:00 AM. E 2:01 AM. Ne mai vedem!”
Usa trantita il zbuciuma pe barbatul ramas pe jumatate gol in mijlocul camerei. Este pentru prima oara cand o femeie ii inchide gura si il lasa… asa! Este pentru prima oara cand ea…
.. se plimba in nestire pe strazi. Se opreste in fata unei balti cu intentia de a o ocoli. Se loveste de propria-i imagine pe care nu o mai recunoaste. Nu e cea care iesea din camera unul barbat mai bogata material, dar din ce in ce mai mult fara niciun fel de valoare morala.
Nu ocoleste balta. Sare, sare! Poate o curate de tot! Dar apa e murdara. Isi pune ultimele sperante in ploaia torentiala ce cadea in tropote asurzitoare.
Si fuge! Fuge, vrea sa ajunga in locul unde era inainte de… primul.
“Poti porni oricand vrei, dar nu te mai poti intoarce vreodata!” – cuvintele astea o ingrozesc.
“Voi.. va vindeti trupul, nu sufletul! Ce-ai facut?”
Iti vinzi trupul, le pierzi pe amandoua. Iti rascumperi trupul, sufletul e de negasit. Iti vinzi sufletul, te pierzi de tot, nefiind capabila de a mai cere ceva inapoi.
Cu prima farama de neatentie, isi trage ultima rasuflare pe sinele de tren.
Sufletul ce si-a oferit trupul in shimbul unei firimituri de iubire neimpartasita e acum.. in alta parte.
In urma ei.. au ramas sutele de picturi ale omului care, obsedat de ea, a ajuns in pragul nebuniei odata cu pierderea ei.
Orgoliul lui a impins-o sa zboare, sa se elibereze, sa fuga si sa uite de ce a fost.
Ogoliul lui a impiedicat-o sa traiasca frumos.. iubirea pe care si-o intruchipase in animalul din el.