Lumea prin ochii unui copil.

Tu ce crezi ca e in spatele cerului?
Nu stiu..
Eu cred ca e alta lume.
Pai este o alta lume.
De unde stii?
Pai mai sunt atatea planete..
Pai lasa ca ele sunt sub cer. Toate stelele si toata galaxia sunt sub cer. Dar deasupra lui, oare ce e?
Mda..
Cand eram mica imi imaginam ca noi oamenii si toate blocurile, strazile, masinile, tot, tot, tot, suntem niste piese de Lego si un copil mare, mare se joaca cu noi. El ne adoarme, el ne da sa mancam, el ne imbraca. Dar el e mare, asa ca Gulliver in tara piticilor stii?
Da..
Auzi?
Da.
Dar daca pamantul e rotund, atunci si cerul e tot rotund?
Pai, da.. sau poate e patrat.
Crezi?
Da.
Bine, si atunci ce e dupa cer?
Dumnezeu cred.
Pai si Dracu’ unde e?
Sub pamant, nu?
Nuu, nu are cum sa fie acolo! Sub pamant inseamna in interior de tot. Nu e acolo. Cred ca e sub cer, adica sub latura de jos, ca ai zis ca e patrat nu?
Da, da! Acolo e!
Pai si dar cum naiba.. daca Dracu’ merge asa pe latura si apoi urca pe langa inaltime..
Ajunge in Rai!
Dar el nu sta intr-un cazan?
Eh sta in cazan, nu sta in niciun cazan!
Pai nu prepara tot felul de substante?
Ce substante? Ii arde pe pacatosi. Asa ca mine.
Lasa ca tu vii in Rai cu mine.
Eh, crezi ca e asa usor?
Lasa, ca iti pun eu o pila buna, o sa vezi!
Da?
Da!
Bine!
Stii in ce e imbracat Dumnezeu?
Nu, in ce?
Pai are o haina luuuunga si larga. E alba. Si cred ca pe alocuri are niste nunate de mov.
Mov? De ce?
Nu stiu, asa cred eu. Si e mare, inalt, puternic. Are barba alba si nu foarte lunga. Si parul lung, ca de rocker asa. Dar ma intreb de ce e descult..
E descult?
Da.. oare nu are bani sa cumpere de incaltat? Sau e prea cald in Rai?
Poate nu are nevoie.
Poate.. daca sta pe cer.. peste nori, nu are nevoie. Cred ca Dumnezeu e fericit.
De ce crezi asta? Uite, sunt atatia oameni rai in lume.
Da, dar El i-a creat. Inseamna ca a vrut. Asa cum ne-a creat, are puterea sa ne distruga.
Pe toti?
Pe toti, da.. dar nu vrea. Daca vroia, o facea, nu crezi?
Pai dar sunt multi oameni nevinovati.
Dar El ne-a creat ma! Suntem ai Lui. Copiii Lui. Suntem toti frati. Unul pentru toti si toti pentru unul.

Abundenta de sentimente colorate.

Azi nu stiu ce va fi maine. Astept sa vina Maine, ca sa aflu. Probabil o sa dorm pana tarziu si ghici ce?
O sa pictez niste zambete. Si apoi o sa mananc mult, ca asa se intampla cand sunt fericita. Si o sa invat. Bine, mai reflectez la ultima parte.
Pe moment sunt proasta, oarba, fara vointa, de ce nu!?
Nu stiu ce se va intampla peste o saptamana. Voi fi mai puternica poate; sau mai fericita?
Amandoua? Da, de ce nu? Vreau! Si daca vreau ce? Trebuie sa fac ceva!
Trebuie?
Categoric. - Nu stiu ce va fi peste o luna, dar stiu ca pana acum m-ai prostit suficient. Hai sa lasam si pentru mai incolo. Momentan luam o pauza sa imi odihnesc mintea. Prin urmare nu stau sa ma plang acum, iar si din nou, la nesfarsit. Nu are rost. Si m-a pleznit o lene de ma doare. Asa ca n-am chef sa tip. Ca sa ma plang, trebuie sa tip. Intelegi da?
Ma bucur.
Acum vreau sa rad, sa ma auda toti. Sunt obosita si vreau sa rad. Deci.. rad. Hehe, e tare stralucitor. Imi iubesc rasul. De fapt ma iubesc pe mine. Sunt tare colorata azi.
Daca tot nu spui nimic si doar te uiti la mine, uite o lista. Sunt prea bine dispusa si imi expun dorintele; nu ca le-ai indeplini tu; stai linistit, nu astept nimic din partea ta and I MEAN IT!; si profit de asta ca sa nu urlu, sa nu tip, sa nu ma crizez si sa o iau razna, sa te enervez si sa te plictisesc. Apreciaza asta te rog, da? Acum cat sunt dragutza, cu mult bun simt, foarte beata si rosie in obraji. Bine, am exagerat la partea cu "beata", dar sunt high. Zau.
Ahh.. lista.
Vreau sa am pe cineva, pentru ca acum sunt singura. Hai sa nu enumeram motivele care au dus la situatia asta. N-are rost, da? Nu vreau sa ne enervam. Cand sunt obosita fac urat.
Da, mai urat decat de obicei.
Vreau sa zambesc maine dimineata. Sau azi. Ma rog, vreau sa zambesc mereu. Dar maine voi zambi in galben.
Si vreau sa fiu al dracului de fericita. Asa, sa urlu ... de fericire, normal. Si ea e conturata in rosu. Sa merg pe strada si sa rad tare. Bine, oricum nu sunt eu in stare sa rad incet, dar asa ca idee.
Vreau sa invat sa il sarut, sa il tin de mane, sa il iubesc.. vreau sa invat sa il tin langa mine. Iar pentru asta, nu am nevoie de tine. Asta cred ca e destul de clar. Daca nu... asta e, n-am chef de explicatii.
Azi NU am chef de explicatii. Nu am nevoie de tine. Am nevoie de niste culori. Si.. ce crezi?
Le am!
Vreau sa ma dau in leagane noaptea sau dimineata. Nu pe timpul zilei.
Pentru ca nu am chef, de-aia! Si cum urma sa spun, dar m-ai intrerupt probabil in speranta de a nu continua.. nici pentru asta nu am nevoie de tine.
Vreau sa fac multe lucruri pe care mi le-am dorit si nu le-am obtinut din cauza fricii. Vreau sa nu imi mai fie frica. Mai ales ca ea nu e colorata. Deci nu am nevoie de ea. Iar cum tu nu faci decat sa mi-o alimentezi, nu cred ca am nevoie de tine.
Da, ai dreptate! Sunt sigura, ca nu am nevoie de tine.
Vreau sa invat sa ma bucur de el si de ceea ce e dispus sa imi ofere. Am mai spus-o. Si stii care e avantajul amandurora aici? (adica atat al meu, cat si al tau). Nu am nevoie de tine pentru asta. Adica nu o sa ne stresam reciproc.
Vreau sa traiesc. Si nu am murit; nu am nevoie de tine ca sa traiesc. Nu am nevoie de aerul pe care il respiri tu. Simt nicotina. Si aerul tau nu e colorat. Vreau ceva.. mai putin.. ummm poluat?!?!
A fi colorat NU inseamna a fi poluat. Dar, tu ramai cu parerile tale; nu incerc sa te fac sa crezi altceva.
Eu nu stiu unde vezi tu jignirea, dar sunt prea obosita. Nu vreau sa ma enervez. Ma lasi sa continui?
Multumesc.
De fapt..nu stiu, vreau atat de multe.. incat mi-e greu sa le enumar pe toate. Au luat-o razna. Nu stiu de unde sa incep. Sunt de o energie de nedescris desi mai am putin si plang de nervi pentru ca mi-e somn.
Pai ti-am cerut sa intelegi ce zic eu? Nu cred. Hai lasa nu incerca sa ma intelegi.
Rad ca am pofta sa rad; nu am zis ca vreau sa rad?
Nu mai stiu sa mangai.. dar stii ce? Maine o sa invat din nou, sa fac asta.
Imi e dor de un sarut sincer, rosu cu galben; mi-e dor o mangaiere calda, portocalie cu o usoara tenta de rosu; nu mi-e dor sa le primesc, cat mi-e dor sa le ofer.
Asa ca maine voi continua sa umblu printre nori albastri, sa ma plimb prin vise, sa le colorez cu .. verde, mov si galben.
Eh, nori albastri! Nu exista? Ii fac eu sa exista. Tot ce vreau si nu exista, va exista. Pentru ca asa vreau eu.
Si o sa merg, nu stiu unde, nu stiu cand, dar o sa plec. Si o sa fie verde acolo unde merg si pe alocuri cate o pata de culoare.
Nu fac niciun misto de tine, dar tu intelegi ce vrei. Prea obosita sa iti explic si oricum azi NU ofer explicatii. Vroiam sa spun relatii cu publicul, dar suna prea pervers.
Doar nu o sa incep sa plang? Hehe, daca ai venit pentru asta, lasa-ma sa iti spun ca ai cam pierdut timpul.
Haide ca sunt obosita. Vreau sa ma culc. Continuam discutia altadata. Maine o sa fie o zi lunga si plina.
De culori!
Tu? Nu stiu.. ramai si tu pe aici, daca vrei.. pentru ca e cam tarziu; ai canapeaua la dispozitie (si asa nu imi place; nu suport culoarea maro; eu am culori vii). Dar dimineata pleci, auzi tu?
Am treaba.
N-auzi ca nu am chef de explicatii azi? Dar oricum, ca idee, maine prind soarele si il tin captiv.
Dar cui ii pasa de soarele tau? Mie acum imi pasa de soarele nostru; mare, galben, gras si stralucitor; sanatos.
Nu ma! Al meu si al tuturor! Dar nu al tau. Tu sa te descurci!!!